Suveranismul în România e cartea care încearcă să răspundă la întrebarea pe care toată lumea a pus-o după alegerile din 2024, dar la care puțini au răspuns cu date în loc de prejudecăți: de ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Scrisă de trei sociologi de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel și apărută la Humanitas în 2026, cartea face ceva rar în peisajul publicistic românesc: în loc să arunce vina, cercetează.
Am citit-o cu un amestec de curiozitate și scepticism, pentru că subiectul e minat. Și am închis-o cu sentimentul că, indiferent unde te plasezi politic, Suveranismul în România merită citită, tocmai pentru că te obligă să-ți chestionezi propriile concluzii pripite.
Despre ce e în cartea Suveranismul în România
Punctul de plecare al cărții e șocul produs de rezultatele primului tur anulat al alegerilor prezidențiale din 2024. Atunci, explică autorii, verdictele au venit cu o promptitudine suspectă: ba serviciile rusești, ba TikTok-ul, ba poporul însuși needucat, manipulabil, nostalgic după comunism.
Suveranismul în România iese din acest cerc vicios al explicațiilor grăbite. Cei trei sociologi mută întrebarea fundamentală de la „cine i-a convins pe alegători” la „de ce erau pregătiți să fie convinși”. E o schimbare de perspectivă esențială. În loc să caute un vinovat extern, autorii caută cauzele sociale profunde.
Și fac asta într-un mod aproape scandalos pentru publicistica noastră: merg pe teren, numără, compară, cartografiază și stau de vorbă cu votanți reali. Nu speculează din birou. Cercetează.
Ce susține de fapt cartea
Teza centrală a cărții Suveranismul în România e că votul suveranist nu se explică prin manipulare, analfabetism funcțional sau nostalgie comunistă – aceste explicații propuse în spațiul public sunt, spun autorii, ele însele simptome, nu cauze. Rădăcina reală e una socială și economică: inegalitățile de dezvoltare ale societății românești din ultimele decenii.
Una dintre autoare, Alina Pop, a rezumat concluziile lor într-un interviu: pe teren n-au întâlnit fanatici, n-au întâlnit oameni care nu știu să scrie, n-au întâlnit oameni iraționali. Au întâlnit oameni obișnuiți, cu motive pentru votul lor, iar a-i judeca, a-i blama și a-i critica ratează adevărata miză. Miza, spun ei, e să înțelegem condițiile sociale și economice care îi fac pe oameni receptivi la mesajul suveranist.
Cartea arată cum România s-a bifurcat în două lumi sociale tot mai depărtate, iar votul suveranist vorbește tocmai despre această ruptură. E o analiză care combină datele electorale cu munca de teren, statistică și empatie în același timp.
De ce contează cine a scris cartea
Aici e un punct important pentru credibilitatea cărții. Autorii nu sunt comentatori de televiziune sau activiști. Sunt cercetători profesioniști. Alina Pop are un doctorat de la Universitatea Sapienza din Roma. Filip Alexandrescu a studiat la Universitatea din Toronto și a avut burse de cercetare în Canada, Germania, Olanda și Italia. Toți trei lucrează la Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
Cartea a apărut cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate – un detaliu pe care e corect să-l menționez, pentru transparență. Asta nu invalidează cercetarea, dar e bine de știut contextul finanțării.
Recunoașterea din mediul academic e solidă. Cosima Rughiniș, profesoară la Universitatea din București, a numit-o un volum riguros și empatic, scris cu onestitate intelectuală. Iar publicația Contributors a descris-o ca bogată empiric, clară în argumentare și nu lipsită de empatie, o lectură indispensabilă pentru înțelegerea contextului politic actual.
Ce impresionează în cartea Suveranismul în România
Primul lucru care impresionează e metoda. Într-un peisaj în care toată lumea are o părere despre suveranism dar puțini au date, cartea aduce cercetare reală de teren. Asta o ridică deasupra nenumăratelor analize de pe Facebook și din studiourile TV.
Al doilea, empatia fără complezență. Autorii nu scuză suveranismul și nu îl glorifică. Dar refuză să-i trateze pe alegători ca pe niște idioți manipulați. Îi tratează ca pe oameni cu motive raționale, chiar dacă nu ești de acord cu alegerea lor. Această abordare e mai productivă decât disprețul.
Al treilea, relevanța. Suveranismul în România e exact cartea momentului. Subiectul e în centrul dezbaterii publice, iar cartea oferă instrumente de înțelegere de care avem disperată nevoie.
Unde poate fi contestată cartea
Să fiu echilibrat, pentru că orice carte cu temă politică trebuie privită critic.
Teza inegalităților sociale, deși bine documentată, riscă să fie văzută de unii cititori ca o explicație care minimalizează responsabilitatea individuală sau rolul real al dezinformării. Criticii din tabăra opusă ar putea argumenta că nu orice nemulțumire socială justifică votul pentru lideri cu discurs extremist, și că factori precum propaganda externă sau rețelele sociale nu pot fi reduși complet la simptome.
De asemenea, sprijinul financiar al unei fundații cu orientare liberală ar putea fi invocat de unii ca o sursă de potențială părtinire în alegerea cadrului interpretativ, deși metodologia de teren rămâne validă indiferent de finanțator.
Și mai e o limitare inerentă: cartea privește fenomenul predominant prin lentila sociologiei dezvoltării. Un politolog, un economist sau un specialist în comunicare ar putea oferi explicații complementare pe care această carte nu le acoperă în profunzime.
Acestea nu sunt defecte fatale, ci sunt limitele oricărei lucrări care abordează un fenomen atât de complex dintr-o singură perspectivă disciplinară. Cititorul inteligent le va lua în calcul.
Pentru cine e Suveranismul în România
Cartea e pentru oricine vrea să înțeleagă România de azi dincolo de sloganuri și etichete. Pentru cei care, indiferent de orientarea politică, sunt dispuși să-și chestioneze propriile prejudecăți. Pentru cititorii interesați de sociologie, politică și dinamica socială a țării.
E o lectură care cere o minte deschisă. Dacă vii cu convingeri politice betonate și cauți doar confirmare, Suveranismul în România te va frustra, pentru că nu îți spune ce vrei să auzi, ci ce arată cercetarea. Iar asta e tocmai valoarea ei.
Nu e o carte ușoară de divertisment. E o analiză serioasă, cu aparat statistic și argumentație academică, deși scrisă accesibil.
Abonează-te ca să rămâi la curent cu cele mai noi recenzii de cărți
Verdictul
Suveranismul în România e una dintre cele mai importante cărți de sociologie politică apărute la noi în ultimii ani. Nu pentru că ar avea răspunsul final și absolut, nicio carte nu îl are pe un subiect atât de complex, ci pentru că schimbă felul în care punem întrebarea.
În loc să caute vinovați, caută cauze. În loc să judece, încearcă să înțeleagă. Și face asta cu rigoare academică și onestitate intelectuală, chiar dacă, ca orice lucrare, are unghiul și limitele ei.
Indiferent unde te plasezi politic, cartea Suveranismul în România te va face să gândești mai nuanțat despre o țară din ce în ce mai divizată. Și uneori, exact asta e tot ce poți cere de la o carte: nu să-ți confirme ce crezi deja, ci să te ajute să înțelegi mai bine.
Nota mea: 8.5/10 – O analiză riguroasă și empatică a unui fenomen care ne privește pe toți. Esențială pentru înțelegerea României de azi.
Lasă un răspuns